Notă

Iubirea o cautam cu ochi lacom de copil, printre barele patutului, catre bratele ce imi dadeau caldura si mangaiere. Urlam dupa ea fara rusine sau preget, crezand ca mi se cuvine cu totul, ca bilet de intrare pe aceasta lume. Am plans pana s-au uscat lacrimile, si printre barele patutului ma vedeam o mica vietate ce trebuie sa lupte pentru cel mai mic rezultat cu toate puterile. Cu frati mai mari, cu propria renuntare..
Apoi in cartile de desenat, era totul colorat, rotunjit, zambitor si cald. Mazgaleam incercand sa intru in imagine, intindeam culoarea cu degetul, si simteam chipuri, buze, joaca si zambete. Animale prietenoase se gudurau pe langa personajele mele vesnic binedispuse. Parea ca lumea perfecta exista. Cand voi fi mare voi gasi intrarea in acea lume.
Iubirea era ceva ocrotitor, ca o haina placuta la atingere ce-ti invaluie sufletul, si te face puternic. Mai devreme sau mai tarziu stiam ca o sa ma intalnesc cu ceva mai puternic si mai real decat tot ce citisem. Dar daca si in carti apareau mereu probleme, d-apoi in realitate, care mereu parea mai grosolana. Astfel ca paseam pe varfuri incercand sa ma strecor cat mai departe de furtuni. Hraneam la nesfarsit vise pe care nici cu mintea nu le exploram mai departe de un salut si o privire visatoare. 
Incepeam sa cred ca imi este cu putinta sa traiesc la nesfarsit din imaginatie. Cand, hop! Mi-a ramas pe retina un chip, si in mintea mea, peste orice idee revenea acel chip. O data, si inca o data… Mai sa fie! Si mai e si o senzatie placuta, asa ca o gadilitura la urechi de la o soapta calda. Nu doar imi vine in minte, mai si visez….ce sa fie, ce sa fie. Pai ce sa fie? Nu conteaza ce e, da` tare placut mai e. 
Stai asa, da`e tot fata. Asta e straniu cu totul. Hm…nu se poate, e o amagire a mintii. Da, e o persoana faina, o admir, e normal. Poate ca pana la urma e o calitate sa stii sa apreciezi si femeile. Asta e, clar! Vad frumusetea femeilor, si o apreciez. Mereu mi-au placut oamenii frumosi. 
Pe langa ochelarii mei de cal, trec cu viteza luminii atatea evenimente, drame, vieti omenesti. Merg pe strada, cu o mutra pierduta in universuri paralele, si ma gandesc cum ar fi daca universul intreg este intr-o picatura gigantica de apa ce curge din ochiul unui zeu. Nimic nu e mare sau mic decat in ochii mei, si de ce nu-mi simt mainile si prin interior? Oare daca as sta un an de zile facand in fiecare zi acelasi lucru, concentrandu-ma asupra unui dop ce pluteste intr-un pahar cu apa si intentionez sa-l fac sa se miste, as reusi cu puterea gandului? Cum au invatat oare prima data oamenii artele martiale? Le-o fi inventat cineva…
Oare pisicile se spune ca fac parte din doua lumi pentru ca au ochii verzi? Oare daca s-ar opri timpul, s-ar opri si gravitatia? Cine a inventat toata multimea de cuvinte? Le-o fi inventat un om pe mai multe? Cine a rostit prima data „Te iubesc!”? Oare unde calc eu acum a fost vreodata camp de batalie? Cam asta imi trece prin minte mai ales cand merg in mod obisnuit pe strada. Cand imi dau seama ca gandesc.
In jurul meu iubirea e ca florile de primavara. Vine cu tam-tam, flacari si scantei, si se ofileste nevazuta sub toceala timpului. Probabil asa a fost dintotdeauna, si cartile pentru copii sunt scrise gresit.
Iubirea, acum, la varsta aa…aproape a maturitatii, este o arma de ucidere in masa. ”Cei bravi ucid cu sabia, cei lasi cu un sarut” aproximativ asa suna ultimele versuri ale lui Oscar Wilde in The Ballad of Reading Gaol, si tare imi vine sa fiu de acord cu el. Sau nu. Poate totusi sunt mai norocoasa, totul este posibil, just let it be. Om fi prima generatie de neumuritori 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s