Ganduri care nu se spun

Stii cum e sa fii langa cineva, si sa vrei sa-i zici atat de multe ..incat sa nu stii cu ce sa incepi ?
    Incepi cu balbaiala, apoi interjectiile ( aah, eehh , uhm ) , devii agitata si..Te opresti.
        Tragi aer in piept, faci greseala de a te gandi pentru a patru sute patruzeci si patra oara la ce incercai sa-i spui, iti pui ordine in ganduri si iti spui pentru a mia oara ca „daca nu intelege?daca pleaca?” .
   Afisezi un zambet, o privire pierduta, inghiti in sec si vorbesti mai mult pentru tine:
                          ” – Scuze..am uitat..ehh, nu cred ca era nimic important. „
   Trist, fiindca tu esti constienta ca era important, nu degeaba te-ai gandit de 1886 ori cum sa sune..
         de 183 ori ai analizat cele mai obscure si improbabile moduri in care se poate interpreta ..
                                        de 158674 ori ai visat fiecare deznodamant posibil…
   Dar, a patru sute patruzeci si patra oara,  cand e acea clipa pe care ai asteptat-o cu atata nerabdare incat acum iti este frica ca a venit .. iti dai seama ca ai putea strica tot..ca nu vei mai putea da inapoi ..
   Te resemnezi, iti zici ca nu e momentul potrivit, vei avea o sansa mai buna, ca acum nu iti sta bine parul, ca nu iti sta bine tricoul, ca ai ochii prea rosii , ca e prea frig/cald, ca poate incalci Codul Bunelor Maniere..
    Pe scurt, te agati de o scuza penibila ca sa-ti treci cu vederea faptul ca te-ai blocat din nou ..nu conteaza ce scuza, dar oricare ar fi stii ca este penibila .
    Ajungi acasa, faci un dus de „relaxare” , termini repede, mecanic, si arunci o privire ca si cum sapunul tocmai ti-a zis:  „  – Fraiero ”   ..  iesi din baie, te duci sa mamanci ceva, dar te multumesti cu o cana de apa, si te pui in pat..
  „ – Somn usor ..”   iti adresezi vag, in timp ce privesti pe geam sa-ti dai seama care stea sclipeste mai slab ca alta.. te regasesti intr-una care e micuta, si te astepti sa ii observi ultima sclipire, inchizi ochii si crezi ca o sa dispara. (La naiba, esti chiar sigura !)
   Adormi intr-un final dupa o vesnicie de miscari fara directie sau sens..cu gandul ca maine, vei gasi vorbele mai bune, clipa mai buna….

Cheta de zambete

smile

De 2 ani incoace, eu am initiat „cheta de zambete” pe care o fac intr-un anumit anotimp ales la intamplare.

Ce este o cheta de zambete?

Cheta de zambete= o adunare voluntara din mai multe persoane cu scopul de a strange cat mai multe zambete pentru a aduce un zambet plin de culoare si caldura persoanei(lor) care a(u) uitat sa zambeasca, persoanelor dragi sau persoanelor care se afla la distanta. 🙂

Teoria ca teoria, dar sa vedeti practica. M-am echipat cu un aparat foto, o foaie si un marker. 🙂 Dupa aceea mi-am rugat cativa prieteni sa se echipeze si ei. Bun, toate bune…  Pe aceea foaie am scris: ” Un zambet donat=Un suflet fericit”. Am mers in diferite localitati si am rugat oamenii de pe strada, din pub-uri, facultati, licee, parcuri, daca pot sta la o poza in care sa ne zambeasca. Suprinzator, oamenii au fost calzi si ne-au zambit, stiind ca zambetul lor va ajuta pe cineva.  Dura doar o saptamana aceasta initiativa. In ce oras nu am putut sa ajung, am rugat cate o cunostiinta, sa fie ea/el, fotograful si sa imi trimita apoi pozele. Ce se intamplau cu pozele? Pai, acu’ 2 ani , am facut un colaj de poze, pus intr-o linie melodica si cu un text funny, iar anul trecut,  pozele au fost printate si facute album … pe o parte era poza, pe spatele sau era scrisa o poezie, un gand bun sau o urare scrisa chiar de acel/aceea strain/a care ne-a daruit zambetul.

Impactul a fost de doua feluri. Primul impact este cel asupra persoanei care a primit acest mare zambet plin de culoare a fost cel la care ma asteptam , adica scopul meu fusese atins: Zambetul a revenit pe fata, culoarea obrajilor devenisera inflacarati…dar mai exista si cel de al doilea impact. Cel asupra mea. Nu pot descrie sentimentul pe care il simteam, cred ca era de fericire, pentru ca facusem o bucurie, ceva de neasteptat unei persoane. Nu pot descrie ce simteam atunci cand fiecare om necunoscut se oprea si ma lasa sa-l fotografiez.

Deci, da, e timpul sa daruiesc si sa colectionez zambete!

Si nu uitati, ca in viata puteti trece mai usor daca zambiti 😛

P.S. Zambiti,va rog! Nu stiti cine se va indragosti de zambetul vostru!